Dr. Alexandru Bejinariu

 

Scurtă prezentare a cursului:

Ce este fenomenologia? Care sunt conceptele ei fundamentale? Ce este intenționalitatea? Ce sunt actele conștiinței? Ce este o descriere fenomenologică? Cum ne ajută ea să ne înțelegem mai bine conștiința? Prin ce anume diferă metoda fenomenologică fondată de Husserl de descrierea psihologică a lui Brentano, profesorul său?

Pornind de la conceptele cheie din psihologia empirică a lui Franz Brentano (1838–1917), vom încerca să identificăm și să urmărim transformările și inovațiile aduse acestora de studentul său, Edmund Husserl (1859–1938). În acest context, vom clarifica și vom vedea la lucru în exemple concrete elemente ale metodelor psihologiei empirice, ale psihologiei descriptive și apoi ale fenomenologiei husserliene, precum: percepția internă, observarea în memorie, descrierea, inducția și deducția legilor generale, reflexia fenomenologică sau variația liberă. Astfel, vom parcurge și discuta fragmente din lucrările lui Brentano, Psihologia din punct de vedere empiric (1874) și Psihologia Descriptivă (1887/91), și din lucrarea fondatoare a fenomenologiei, Cercetări logice (1900/01), a lui Edmund Husserl (în special „Cercetarea a V-a”). Elementul de originalitate oferit de acest curs constă în perspectiva nouă din care abordăm geneza fenomenologiei dinspre relația ei cu psihologia empirică brentaniană, perspectivă dezvoltată în urma cercetărilor pe care le-am desfășurat în cadrul proiectului Brentano – Comte – Mill: Ideea filosofiei și psihologiei ca știință (coordonat de dr. Ion Tănăsescu). Pe lângă familiarizarea cu o serie de concepte fundamentale ale fenomenologiei (husserliene), cum ar fi conceptul de intenționalitate, obiect intențional, act și trăire, materie și calitate, conținut reel, fenomen etc., analizele și discuțiile noastre vor contribui la dezvoltarea capacității de a parcurge și de a înțelege în mod riguros un text fenomenologic, contextul și miza sa.

 

Cunoștințele prealabile de fenomenologie sunt utile, însă nu reprezintă o condiție necesară pentru înțelegerea și participarea la discuțiile de la curs. De asemenea, cunoașterea limbilor germană și/sau engleză reprezintă un avantaj, însă nu este necesară pentru participarea la curs.

 

Modalitate de evaluare: examenul final constă în elaborarea unui eseu despre o temă discutată la curs (Times New Roman 12, spațiere 1.5, min. 6 pagini, exceptând bibliografia).

 

Participare: ca platformă pentru documente și mesaje vom folosi Microsoft Teams. Cei care doresc să participe pot trimite un scurt mesaj la adresa alexandru.bejinariu@phenomenology.ro (dr. Alexandru Bejinariu). De asemenea, cei care dispun și de o adresă instituțională de student/profesor UB se pot înscrie direct prin aplicația Teams folosind codul wl6fyp8.

Întâlnirile săptămânale vor avea loc online prin Zoom (link-ul de acces va fi postat în timp util pe grupul de Teams).

Prima întâlnire va avea loc în săptămâna 12–16 octombrie, după finalizarea orarului.

 

Bibliografie primară

 

Franz Brentano

Română:

Psihologia din punct de vedere empiric. Cartea a doua: Despre fenomenele psihice în general, cap. 1: Despre deosebirile dintre fenomenele psihice și fizice, trad. de Ion Tănăsescu, în Conceptul de intenționalitate la Brentano. Origini și interpretări. Antologie, coord. de Ion Tănăsescu, Paideia, București, 2002, pp. 23–55.

Auguste Comte și filosofia pozitivă, trad. de Alexandru Bejinariu, în Brentano – Comte – Mill: ideea filosofiei ca știință, coord. de Ion Tănăsescu, Institutul European, Iași, 2018, pp. 169–188.

Despre motivele descurajării în filosofie, trad. de Alexandru Bejinariu, în Brentano – Comte – Mill: ideea filosofiei ca știință, coord. de Ion Tănăsescu, Institutul European, Iași, 2018, pp. 189–199.

 

Engleză:

Psychology from an Empirical Standpoint, translated by Antos C. Rancurello, D. B. Terrell and Linda L. McAlister, Routledge, London, 2015.

Descriptive Psychology, translated by Benito Müller, Taylor & Francis e-Library, London, 2002.

 

Germană:

Deskriptive Psychologie, hrsg. von Roderick Chisholm und Wilhelm Baumgartner, Felix Meiner, Hamburg, 1982.

Psychologie vom empirischen Standpunkt. Erster Band, hrsg. von Oscar Kraus, Felix Meiner, Hamburg, 1924.

Über die Zukunft der Philosophie, Felix Meiner, Hamburg, 1929.

 

 

Edmund Husserl

Română:

Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, trad. de Bogdan Olaru, Humanitas, București, 2007.

Cercetări logice II/1. Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei cunoașterii. Partea întâi: Cercetările 1 și 2, trad. de Bogdan Olaru și Christian Ferencz-Flatz, Humanitas, București, 2009.

Cercetări logice II/2. Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei cunoașterii. Partea a doua: Cercetările 3, 4 și 5, trad. de Christian Ferencz-Flatz și Ion Tănăsescu, Humanitas, București, 2012.

Cercetări logice II/3. Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei cunoașterii. Partea a treia: Cercetarea 6, trad. de Bogdan Olaru, Humanitas, București, 2013.

Experiență și judecată, trad. de Christian Ferencz-Flatz, Humanitas, București, 2012.

Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică I, trad. de Christian Ferencz-Flatz, Humanitas, București, 2011.

 

Engleză:

Experience and Judgment, translated by James S. Churchill and Karl Ameriks, Routledge & Kegan Paul, London, 1973.

Ideas Pertaining to a Pure Phenomenology and to a Phenomenological Philosophy, translated by F. Kersten, Martinus Nijhoff, The Hague, 1983.

Logical Investigations (II vol.), translated by J. N. Findlay, Routledge, London, 2001.

 

Germană:

Erfahrung und Urteil, Claassen Verlag, Hamburg, 1964.

— Hua III/1: Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie I, Martinus Nijhoff, Den Haag, 1976.

Hua XVIII: Logische Untersuchungen. Erster Band: Prolegomena zur reinen Logik, Martinus Nijhoff, Den Haag, 1975.

Hua XIX: Logische Untersuchungen. Zweiter Band: Untersuchungen zur Phänomenologie und Theorie der Erkenntnis, Martinus Nijhoff, Den Haag, 1984.

— Hua Dok III/1: Briefwechsel. Band I: Die Brentanoschule. Karl Schumann (Hrsg.). Springer, Dordrecht.

— Hua M III: Allgemeine Erkenntnistheorie. Vorlesung 1902/03, Dordrecht, Springer, 2001.