{"id":575,"date":"2020-10-08T12:02:59","date_gmt":"2020-10-08T10:02:59","guid":{"rendered":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/?page_id=575"},"modified":"2021-11-24T12:00:42","modified_gmt":"2021-11-24T10:00:42","slug":"heidegger-si-heraclit","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/?page_id=575","title":{"rendered":"Heidegger \u0219i Heraclit (2019\/2020, sem. I)"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Dr. M\u0103d\u0103lina Guzun<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Heidegger \u0219i Heraclit<\/em><\/strong><\/p>\n

Anul universitar 2019 \u2013 2020, Semestrul I<\/p>\n

 <\/p>\n

Prezentarea cursului<\/strong><\/p>\n

Cursul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune o nou\u0103 abordare a temei logos<\/em>-ului, a\u0219a cum apare la Heraclit \u00een interpretarea lui Martin Heidegger. Fragmentul heraclitean pe care \u00eel vom urm\u0103ri de-a lungul cursului va fi Fragmentul 50, Ouk emou, alla tou logou akousantas, homologein sophon estin hen panta \/ <\/em>\u201eNu pe mine ascult\u00e2ndu-m\u0103, ci logos<\/em>-ul, \u00een\u021belept este s\u0103 spune\u021bi, spun\u00e2nd acela\u0219i lucru cu el, unu toate\u201d. La ce anume se refer\u0103 logos<\/em>-ul despre care vorbe\u0219te Heraclit \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 se poate spune c\u0103 el nu este unul care-i apar\u021bine \u00een prim\u0103 instan\u021b\u0103 omului, ci lumii, \u00een raport cu care acesta din urm\u0103 se afl\u0103 dintotdeauna deja? Este logos<\/em>-ul, cu alte cuvinte, ra\u021biune \u0219i calcul uman, vorbire \u0219i discurs, sau se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 toate acestea pe ceva \u00eenc\u0103 \u0219i mai originar, \u0219i anume raportul nostru cu lumea, \u00een care fiecare dintre termenii raportului emerge ca atare gra\u021bie celuilalt?<\/p>\n

Prima \u00eent\u00e2lnire a cursului va fi dedicat\u0103 unei prezent\u0103ri generale a temei \u0219i a celor doi filozofi, pentru ca apoi s\u0103 ne aplec\u0103m at\u00e2t asupra interpret\u0103rii de ansamblu a lui Heidegger asupra filozofilor presocratici, c\u00e2t \u0219i asupra premiselor fundamentale care-l ghideaz\u0103 \u00een demersul s\u0103u, premise din care fac parte critica metafizicii \u0219i a tehnicii, dar \u0219i conceptul de \u201eistorie a fiin\u021bei\u201d.<\/p>\n

\u00cen continuarea acestei introduceri, ne vom \u00eendrepta aten\u021bia explicit c\u0103tre problema logos<\/em>-ului, \u00een diversele traduceri ale acestei no\u021biuni, un punct central al demersului nostru fiind raportul dintre fiin\u021b\u0103 \u00een\u021beleas\u0103 ca logos<\/em> \u0219i logos<\/em>-ul care caracterizeaz\u0103 felul uman de a fi. No\u021biunea principal\u0103 pe care ne vom axa va fi hen panta<\/em>, \u201eunu toate\u201d, pentru a vedea cum anume putem ie\u0219i din paradoxul echivalen\u021bei dintre unu \u0219i multiplu. Laolalt\u0103 cu acest demers vom analiza alte dou\u0103 cuvinte care denumesc, \u00een opinia lui Heidegger, \u201efiin\u021ba\u201d la Heraclit, \u0219i anume: physis <\/em>(\u201enatur\u0103\u201d), aletheia<\/em> (\u201eadev\u0103r\u201d), dar \u0219i philia <\/em>(\u201eprietenie\u201d), un concept ontologic intrinsec legat celor dou\u0103.<\/p>\n

De-a lungul fiec\u0103rei \u00eent\u00e2lniri a cursului, vom traduce apoi c\u00e2te un cuv\u00e2nt al fragmentului 50, p\u00e2n\u0103 la descifrarea complet\u0103 a acestuia: homologein<\/em> (\u201ea se acorda\u201d, \u201ea spune unul \u0219i acela\u0219i lucru\u201d), akouein<\/em> (\u201ea auzi\u201d, \u201ea asculta\u201d), sophon<\/em>(\u201e\u00een\u021belept\u201d).<\/p>\n

Vom \u00eencheia cursul reinterpret\u00e2nd toate aceste no\u021biuni dintr-o perspectiv\u0103 etic\u0103, prin investigarea conceptul de ethos<\/em> \u00een traducerea lui Heidegger. Filozoful german consider\u0103 c\u0103 ethosul<\/em> se manifest\u0103 drept \u201eloc al ad\u0103st\u0103rii\u201d, care nu poate fi altul dec\u00e2t raportul dintre noi \u0219i lume \u00een\u021beles ca logos<\/em>.<\/p>\n

De\u0219i cursul vizeaz\u0103 explicit cuvintele \u00een greac\u0103 prezente \u00een fragmentul lui Heraclit \u0219i traducerea lor \u00een german\u0103 de c\u0103tre Heidegger, nu este necesar\u0103 o cunoa\u0219tere prealabil\u0103 a acestor dou\u0103 limbi pentru a lua parte la curs. Vom analiza pe larg aceste concepte \u00eentr-o manier\u0103 hermeneutic\u0103, ele devenind astfel accesibile \u0219i celor care nu s-au mai \u00eent\u00e2lnit cu greaca ori germana, put\u00e2nd servi totodat\u0103 ca punct de plecare pentru o familiarizare filozofic\u0103 cu aceste dou\u0103 limbi.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Literatur\u0103 principal\u0103:<\/strong><\/p>\n

HEIDEGGER<\/strong>:<\/p>\n

Texte analizate la curs \u0219i concepte:<\/strong><\/p>\n

\u2013 Aletheia (Heraclitus, Fragment B 16)<\/em>, \u00een Early Greek Thinking. The Dawn of Western Philosophy<\/em>, tr. D. F. Krell, F. A. Capuzzi, Harper & Row, New York, 1984, pp. 102 \u2013 123 [aletheia<\/em> pornind de la povestea lui Ulise, physis<\/em>, philia<\/em>].<\/p>\n

\u2013 Logos (Heraclitus, Fragment B 50)<\/em>, \u00een Early Greek Thinking. The Dawn of Western Philosophy<\/em>, tr. D. F. Krell, F. A. Capuzzi, Harper & Row, New York, 1984, pp. 59 \u2013 78 [legein<\/em> ca str\u00e2ngere laolalt\u0103, logos <\/em>\u0219i limb\u0103, tema auzului, hen panta<\/em>,homologein<\/em>].<\/p>\n

\u2013 What is Philosophy?<\/em>, tr. J. T. Wilde, W. Kluback, Rowman & Littlefield Publishers, Oxford, 2003 [despre homologein<\/em>, philein<\/em>, tema auzului, a afectivit\u0103\u021bii, a faptului de a fi in acord cu Logos<\/em>-ul, \u0219i evident cea a filozofiei].<\/p>\n

 <\/p>\n

Texte conexe \u0219i conceptele:<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u201eDoctrina lui Platon despre adev\u0103r\u201d, \u00een Repere pe drumul g\u00eendirii<\/em>, tr. G. Liiceanu \u0219i Th. Kleininger, Ed. Politic\u0103, Bucure\u0219ti, 1988:<\/p>\n