{"id":800,"date":"2023-01-20T18:42:18","date_gmt":"2023-01-20T16:42:18","guid":{"rendered":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/?page_id=800"},"modified":"2026-01-22T09:07:37","modified_gmt":"2026-01-22T07:07:37","slug":"originea-gandirii-europene-licenta-anul-i","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/?page_id=800","title":{"rendered":"Originea G\u00e2ndirii Europene (licen\u021b\u0103, anul I)"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

TEME<\/strong><\/p>\n

abordate la cursul de<\/strong><\/p>\n

Originea g\u00e2ndirii europene<\/em><\/strong><\/p>\n

INTRODUCERE<\/p>\n

    \n
  1. Despre origine ca arch\u00e9<\/em>, sensurile cuv\u00e2ntului grec arch\u00e9 <\/em>(1. \u201eprimul\u201d, \u00een sens temporal; 2. \u201eprimul\u201d \u00een sens ierarhic). Raportul eidos\u2013genos, <\/em>\u201enou\u2013vechi\u201d, pericolele inerente \u00een acest raport. Sensul defini\u021biei ca gen proxim \u0219i diferen\u021b\u0103 specific\u0103. Europa \u0219i raportul \u201eunitate \u00een diversitate\u201c. Nostalgia: afectul fondator al c\u0103ut\u0103rii originii. Ideile lui Nietzsche despre importan\u021ba Greciei antice pentru germani. Este posibil\u0103 copierea metodei grecilor de a c\u0103uta originea \u0219i de a se sim\u021bi \u201eacas\u0103\u201c? Despre justa raportare la greci (nu cea imitativ\u0103).<\/li>\n<\/ol>\n

    TEXT \u2014 F. Nietzsche, Aforismul 419 din Voin\u021ba de putere<\/em> [1]<\/p>\n

     <\/p>\n

      \n
    1. Ideile lui Hegel despre raporturile dintre germani \u0219i greci. Despre patrie, autohtonicitate (Heimatlichkeit<\/em>) \u0219i leg\u0103tura filosofiei cu faptul-de-a-se-sim\u021bi-acas\u0103. Despre raportul spirit-natur\u0103 \u0219i raportul form\u0103-materie<\/li>\n<\/ol>\n

      TEXT \u2014 G.W.F. Hegel, extras din Prelegeri de istoria filozofiei <\/em>[2]<\/p>\n

      DIVINUL<\/p>\n

        \n
      1. Ce este un zeu grec? Ideile ce se las\u0103 desprinse din filmul lui Elizabeth Gilbert, \u201cYour elusive creative genius\u201d (conferin\u021b\u0103 TED). Despre daimon<\/em> \u0219i despre raportul s\u0103u cu sinele omului (interior sau exterior?). Problematica central\u0103 a lui \u201edincolo\u201c. Divinul grec ca dualitate venire-\u00een-plecare, obi\u0219nuit-\u00een-neobi\u0219nuit, prezen\u021b\u0103-\u00een-absen\u021b\u0103. Ideile lui E.R. Dodds despre divin \u0219i manifest\u0103rile sale \u00een Grecia antic\u0103 (ate<\/em>, menos<\/em>) \u0219i despre ne-obi\u0219nuitul care \u00eel cople\u0219e\u0219te pe om. Despre destin. Despre traducerea \u201esupra-naturalului\u201c grec ca \u201emeta-fizic\u201c. Despre rolul poe\u021bilor \u00een configurarea divinului (raportul unu-multiplu) \u2013 \u00een acest context, despre politeismul sau monoteismul grecilor. Despre sl\u0103biciunea sau fragilitatea sufletului grec \u00een fa\u021ba divinului \u0219i despre rolul cunoa\u0219terii \u00een p\u0103strarea unui echilibru<\/li>\n<\/ol>\n

        TEXT \u2014 E.R. Dodds, primul capitol (Ap\u0103rarea lui Agamemnon<\/em>) din cartea sa, Grecii \u0219i ira\u021bionalul<\/em> [3]<\/p>\n

          \n
        1. Zeul grec ca putere \u0219i nu ca persoan\u0103. Ce este o putere (dynamis<\/em>) \u0219i care sunt caracteristicile ei? O putere sau mai multe puteri? \u00cen ce rela\u021bii stau puterile \u00eentre ele? Ideile lui J.P. Vernant despre natura zeului grec. Despre prezen\u021ba zeului \u00een statuie. Multiplele aspecte ale unui zeu, str\u00e2nse laolalt\u0103 \u00eentr-o unitate (de ex., Zeus). Raportul Unu-multiplu a\u0219a cum este el ancorat \u00een chiar esen\u021ba zeului grec.<\/li>\n<\/ol>\n

          TEXTE<\/p>\n

          \u2014 J.-P. Vernant, Mit \u0219i g\u00e2ndire \u00een Grecia Antic\u0103<\/em>, cap. \u201eAspecte ale cultului persoanei \u00een \u00een religia greac\u0103\u201d [4]<\/p>\n

          \u2014 J.-P. Vernant, Mit \u0219i religie \u00een Grecia Antic\u0103<\/em>, cap. \u201eZeus, tat\u0103 \u0219i rege\u201c [5]<\/p>\n

            \n
          1. Ideile lui W. Otto despre cei doi zei importan\u021bi pentru g\u00e2ndire \u0219i filosofie: Atena (zei\u021ba apropierii, a rezolv\u0103rii unei probleme imediate, a lui t\u00e9chne<\/em>) \u0219i Apollo (zeul dep\u0103rt\u0103rii, al lui sophia<\/em>). Despre natura divinului: nu func\u021bia de crea\u021bie (ca \u00een Biblie), ci de administrare-coordonare-st\u0103p\u00e2nire a unui domeniu din real. Raportul dintre divin \u0219i arch<\/em>\u00e9<\/em>, \u201eorigine\u201c: \u00een ce sens este arch\u00e9<\/em>-ul arch\u00e9<\/em>-ul unui domeniu anume? Leg\u0103turile acestor raporturi cu raportul eidos-genos<\/em> \u0219i cu raportul Unu-multiplu<\/li>\n<\/ol>\n

            TEXTE<\/p>\n

            \u2014 W. Otto, Zeii Greciei<\/em>, capitolele despre Atena \u0219i Apollo [6]<\/p>\n

            \u2014 J.-P. Vernant, Mit \u0219i g\u00e2ndire \u00een Grecia Antic\u0103<\/em>, cap. \u201eStructura geometric\u0103 \u0219i no\u021biunile politice \u00een cosmologia lui Anaximandru\u201c (pp. 261-271, despre kratein <\/em>\u2013 arch\u00e9<\/em>) [7]<\/p>\n

            POLIS<\/em>-UL<\/p>\n

              \n
            1. Apari\u021bia polis<\/em>-ului \u0219i rolul central jucat de aristocra\u021bia r\u0103zboinic\u0103 arhaic\u0103 \u00een na\u0219terea polis<\/em>-ului. Polis-<\/em>ul grec \u0219i noua spa\u021bialitate. Sensul circularit\u0103\u021bii \u0219i importan\u021ba centrului (meson<\/em>) \u00een configurarea polis<\/em>-ului \u0219i a spa\u021biului public (agora, koinon<\/em>).<\/li>\n<\/ol>\n

              TEXT \u2014 M. Detienne, St\u0103p\u00e2nitorii de adev\u0103r \u00een Grecia arhaic\u0103<\/em>, cap. \u201eProcesul de laicizare\u201c [8]<\/p>\n

                \n
              1. Principiile polis<\/em>-ului: Legea \u2013 Dreptatea \u2013 Cump\u0103tarea (nomos \u2013 dike \u2013 sophrosyne<\/em>). Rolul politico-phronetic jucat de Cei \u0218apte \u00cen\u021belep\u021bi \u0219i de al\u021bi oameni politici \u00een configurarea polis<\/em>-ului<\/li>\n<\/ol>\n

                TEXT \u2014 J.-P. Vernant, Originile g\u00e2ndirii grece\u0219ti, <\/em>cap. \u201eUniversul spiritual al polis-<\/em>ului\u201c, \u201eCriza cet\u0103\u021bii. Cei dint\u00e2i \u00een\u021belep\u021bi\u201c, \u201eOrganizarea cosmosului uman\u201c [9]<\/p>\n

                PATRU G\u00c2NDITORI ARHAICI:<\/p>\n

                THALES, ANAXIMANDRU, HERACLIT \u0219i PARMENIDE<\/p>\n

                 <\/p>\n

                  \n
                1. THALES \u2014 Ce este physis<\/em>-ul \u0219i de ce este impropriu s\u0103 fie tradus prin \u201enatur\u0103\u201c. Ideile lui W.K.C. Guthrie despre Thales; analiza multiplelor sensuri figurate ale cuv\u00e2ntului hygros<\/em> (\u201eumed\u201c) din dic\u021bionarul grec-englez Liddell-Scott-Jones. Importan\u021ba limbii, a metaforei (a \u201etrecerii-dincolo\u201c c\u0103tre un alt sens). Rolul limbii \u0219i al poeziei \u00een na\u0219terea filozofiei. Limba ca o c\u0103utare a Unu-ului ce unific\u0103 multiplul, f\u0103r\u0103 a-l aduce (\u00eenc\u0103) la concept \u0219i la ceva abstract. \u00cen ce sens \u201eumed\u201c-ul lui Thales (hygros<\/em>) joac\u0103 rol de pre-concept al realit\u0103\u021bii, unific\u00e2nd-o.<\/li>\n<\/ol>\n

                  TEXTE<\/p>\n

                  \u2014 W.K.C. Guthrie, cap. despre Thales din O istorie a filozofiei grece\u0219ti<\/em> [10]<\/p>\n

                  \u2014 articolul hygros<\/em> din dic\u021bionarul Liddell-Scott-Jones, A Greek-English Lexicon <\/em>[11]<\/p>\n

                    \n
                  1. ANAXIMANDRU \u2014 o interpretare a primului fragment din istoria filosofiei europene. Problema contrariet\u0103\u021bii, implicit\u0103 \u00een physis<\/em>. Fluxul devenirii (raportul genesis \u2013 phthora<\/em>). Despre \u201edreptate\u201c (dike<\/em>) \u0219i \u201epl\u0103tirea datoriilor\u201c (tisis<\/em>), precum \u0219i despre primul nume al principiului (chreon<\/em>) \u0219i raportul acestuia cu timpul (chronos<\/em>). Despre diferen\u021ba ontologic\u0103 (dintre faptul de a fi \u0219i entit\u0103\u021bile care sunt), a\u0219a cum se prefigureaz\u0103 ea \u00een fragmentul lui Anaximandru.<\/li>\n<\/ol>\n

                    TEXT \u2014 Curs despre Anaximandru [12]<\/p>\n

                      \n
                    1. HERACLIT \u2014 Personajul lui Heraclit (anecdote despre el), despre logos<\/em>, discurs adev\u0103rat, oamenii obi\u0219nui\u021bi versus filozof, Unul \u0219i contrariile: contrastul via\u021b\u0103 \u2013 moarte drept cel mai puternic contrast \u00een cazul omului. Ordinea naturii \u0219i ordinea omului<\/li>\n<\/ol>\n

                      TEXT \u2014 Curs despre Heraclit [13]<\/p>\n

                        \n
                      1. HERACLIT \u2014 Principiul agonal al lumii grece\u0219ti, lupta contrariilor, devenirea \u0219i stabilitatea lumii. Focul \u0219i via\u021ba. Timpul, devenirea \u0219i curgerea ne\u00eencetat\u0103<\/li>\n<\/ol>\n

                        TEXT \u2014 Curs despre Heraclit [13]<\/p>\n

                          \n
                        1. PARMENIDE \u2014 Personajul Parmenide \u0219i contextul istoric. Prologul Poemului<\/em> (frag. 1) \u0219i analiza sa. Zei\u021ba Adev\u0103r<\/li>\n<\/ol>\n

                          TEXT \u2014 Curs despre Parmenide [14]<\/p>\n

                          \u00a0<\/em><\/p>\n

                            \n
                          1. PARMENIDE \u2014 \u201eExist\u0103\u201c \u0219i \u201enu exist\u0103\u201c (fragmentele 2-7); atributele lui \u201eexist\u0103\u201c (frag. 8)<\/li>\n<\/ol>\n

                            TEXT \u2014 Curs despre Parmenide [14]<\/p>\n

                            * * *<\/p>\n

                            BIBLIOGRAFIE<\/p>\n

                            Textele g\u00e2nditorilor presocratici<\/strong>:<\/p>\n

                            \u2014A. Piatkowski, I. Banu (red.-coord.), Filosofia greac\u0103 p\u00een\u0103 la Platon<\/em>, studiu istoric de I. Banu, Editura \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1979-1984, 4 volume + un volum de indexuri<\/p>\n

                            O istorie a filosofiei grece\u0219ti:<\/strong><\/p>\n

                            \u2014W.K.C. Guthrie, O istorie a filosofiei grece\u015fti<\/em>, trad. de M. Moise, I.L. Muntean \u015fi D. Ro\u015fculescu, Teora, Bucure\u015fti, 1999, 2 volume<\/p>\n

                            Alte texte<\/strong>:<\/p>\n

                            \u2014H. Arendt, Condi\u021bia uman\u0103<\/em>, trad. de C. Vere\u0219 \u0219i G. Chindea, Idea, Cluj, 2007<\/p>\n

                            \u2014Aristotel, Metafizica<\/em>, trad. de A. Cornea, Humanitas, Bucure\u015fti, 2001<\/p>\n

                            \u2014J.N. Bremmer, The Early Greek Concept of the Soul<\/em>, Princeton Univ. Press, Princeton, 1983<\/p>\n

                            \u2014J. Burnet, Early Greek Philosophy<\/em>, The Meridian Library, New York, 1957<\/p>\n

                            \u2014F.M. Cornford, De la religie la filosofie<\/em>, trad. de L. Kertesz, Herald, Bucure\u0219ti, 2009<\/p>\n

                            \u2014M. Detienne, St\u0103p\u00e2nitorii de adev\u0103r \u00een Grecia arhaic\u0103<\/em>, trad. de A. Niculescu, Symposion, Bucure\u0219ti, 1996<\/p>\n

                            \u2014M. Detienne & J.-P. Vernant, Vicle\u0219ugurile inteligen\u021bei. Metis la greci<\/em>, trad. de M. Sfirschi, Symposion, Bucure\u0219ti, 1999<\/p>\n

                            \u2014M. Detienne, Inventarea mitologiei<\/em>, trad. de R. Adam \u0219i D. Stanciu, Symposion, Bucure\u0219ti, 1997<\/p>\n

                            \u2014E.R. Dodds, Grecii \u015fi ira\u0163ionalul<\/em>, trad. de C. Ple\u015fu, Polirom, Ia\u015fi, 1998<\/p>\n

                            \u2014W.K.C. Guthrie, Sofi\u015ftii<\/em>, trad. de M.C. Udma, Humanitas, Bucure\u015fti, 1999<\/p>\n

                            \u2014M. Heidegger, Parmenide<\/em>, trad. de B. Minc\u0103 \u015fi S. Lavric, Humanitas, Bucure\u015fti, 2001<\/p>\n

                            \u2014M. Heidegger, The Beginning of Western Philosophy. Interpretation of Anaximander and Parmenides<\/em>, transl. by R. Rojcewicz, Indiana Univ. Press, Bloomington, 2015<\/p>\n

                            \u2014G.W.F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei<\/em>, vol. 1, trad. de D.D. Ro\u015fca, Ed. Acad. R.P. Rom\u00e2ne, 1963<\/p>\n

                            \u2014W. Jaeger, Paideia<\/em>, vol. 1, trad. de M. Anghelescu, Ed. Paideia, Bucure\u0219ti, 2019<\/p>\n

                            \u2014G. Liiceanu, Despre limit\u0103<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1994<\/p>\n

                            \u2014H. Lloyd-Jones, The Justice of Zeus<\/em>, Univ. of California Press, Berkeley-Los Angeles, 1971<\/p>\n

                            \u2014B. Minc\u0103, Scufund\u0103torii din Delos. Heidegger \u015fi primii filozofi<\/em>, Humanitas, Bucure\u015fti, 2010<\/p>\n

                            \u2014B. Minc\u0103, \u201eDespre \u021besuturi \u0219i ve\u0219minte \u00een Grecia arhaic\u0103\u201c, \u00een: Sebastian Grama (ed.), Idee \u0219i ve\u0219m\u00e2nt<\/em>, Ed. Univ. din Bucure\u0219ti, Bucure\u0219ti, 2023<\/p>\n

                            \u2014F. Nietzsche, Na\u015fterea filozofiei \u00een epoca tragediei grece\u015fti<\/em>, trad. de M. Iv\u0103nescu, Dacia, Cluj, 2002<\/p>\n

                            \u2014F. Nietzsche, Na\u0219terea tragediei<\/em>, trad. de I. Dobrogeanu-Gherea \u0219i I. Herdan, Ed. Pan, Bucure\u0219ti, 1992<\/p>\n

                            \u2014R.B. Onians, The Origins of European Thought about the Body, the Mind, the Soul, the World, Time, and Fate<\/em>, Cambridge Univ. Press, Cambridge UK, 1951<\/p>\n

                            \u2014W.F. Otto, Zeii Greciei<\/em>, trad. de I. Snagoveanu-Spiegelberg, Humanitas, Bucure\u015fti, 1995<\/p>\n

                            \u2014E. Rohde, Psych\u00e9<\/em>, trad. de M. Popescu, Meridiane, Bucure\u015fti, 1985<\/p>\n

                            \u2014B. Snell,\u00a0Descoperirea spiritului<\/em>, Ratio et Revelatio, Oradea, 2025, trad. de Bogdan Minc\u0103<\/p>\n

                            \u2014J.-P. Vernant, Mit \u015fi g\u00eendire \u00een Grecia Antic\u0103: studii de psihologie istoric\u0103<\/em>, trad. de Z. Petre \u015fi A. Niculescu, Meridiane, Bucure\u015fti, 1995<\/p>\n

                            \u2014J.-P. Vernant, Mit \u0219i religie \u00een Grecia Antic\u0103<\/em>, trad. de M. Gramatopol, Meridiane, Bucure\u0219ti, 1995<\/p>\n

                            \u2014J.-P. Vernant, Originile g\u00e2ndirii grece\u0219ti<\/em>, trad. de F. Bechet \u0219i D. Stanciu, Symposion, Bucure\u0219ti, 1995<\/p>\n

                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                            Dic\u021bionare:<\/strong><\/p>\n

                            \u2014P. Chantraine, Dictionnaire \u00e9tymologique de la langue grecque. Histoire des mots<\/em>, Klincksieck, Paris, 1968-1980<\/p>\n

                            \u2014H.G. Liddell, R. Scott, H.S. Jones, A Greek-English Lexicon<\/em>, Clarendon Press, Oxford (diferite edi\u021bii)<\/p>\n

                            \u2014F.E. Peters, Termenii filozofiei grece\u015fti<\/em>, trad. de D. Stoianovici, Humanitas, Bucure\u015fti, 1993<\/p>\n

                            \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                              TEME abordate la cursul de Originea g\u00e2ndirii europene INTRODUCERE Despre origine ca arch\u00e9, sensurile cuv\u00e2ntului grec arch\u00e9 (1. \u201eprimul\u201d, \u00een sens temporal; 2. \u201eprimul\u201d \u00een sens ierarhic). Raportul eidos\u2013genos, \u201enou\u2013vechi\u201d, pericolele inerente \u00een acest raport. Sensul defini\u021biei ca gen proxim \u0219i diferen\u021b\u0103 specific\u0103. Europa \u0219i raportul \u201eunitate \u00een diversitate\u201c. Nostalgia: afectul fondator al c\u0103ut\u0103rii…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":539,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-800","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/800","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=800"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/800\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":891,"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/800\/revisions\/891"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/539"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/csf.filosofie.unibuc.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=800"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}